Acest site oferă informaţii concise şi actualizate despre comuna care cuprinde 14 sate secuieşti din România, aflată în partea estică a Ardealului, în inima regiunii Cristur, dealungul râului Feher-Nyiko.
Cele 14 localităţi, în ciuda istoriei furtunoase încă mai păstrează caracterul şi unicitatea secuiască de necontestat, ceea ce reprezintă o valoare inestimabilă într-o civilizaţie cu cultura omogenă. Casele mici sunt îngrijite, înfrumuseţate de porţile secuieşti caracteristice ale căror cu bănci cu acoperiş oferă loc de odihnă, grădinile din faţa caselor sunt învăluite de miresmele florilor iar locuitorii păstrează tradiţiile şi obiceiurile de sute de ani.
Rătăcind pe site, se pot afla aşezarea geografică, populaţia, atracţiile turistice, cultura, legăturile de înfrăţire şi problemelecu care se confruntă aceste sate.
Valea râului Feher Nyiko este cuprinsă între vârfurile înzăpezite ale munţilor Harghitei şi a munţilor Făgăraşi. În această regiune munţii se transformă în dealuri. Culmile, dealurile cele mai înalte sunt: Firtosteto (1062 m), Lazhely (1009 m), Szilas (986 m), Gordon (845 m), Kalanda (845 m), Rez (932 m), Varhegy (825 m).
Acestea sunt aşezate dealungul cursului mijlociu şi inferior a râului Nyiko.
Din punct de vedere administrativ, teritoriul aparţine de judeţul Harghita şi se întinde pe 241138,84 hectare, dar pe hartă nu apare ca o regiune distinctă.
Aceste locuri, din timpuri străvechi sunt locuite de secui, care în partea estică a Regatului Ungariei şi a Transilvaniei aveau rolul de apărare a graniţei. Azi, acest rol s-a transformat în păstrarea tradiţiilor, culturii şi a limbii.
Populaţia comunei este formată din 3739 de locuitori. Împărţindu-i pe naţionalităţi, aici trăiesc 3706 maghiari, 32 români şi un şvab. După ce în evul mediu a fost în întregime catolică, populaţia a trecut la religia unitariană, aici fondată de David Ferenc. Acest lucru rezultă şi din datele demografice, majoritatea populaţiei aparţine de religia unitariană, dar mai sunt şi de altă religie,cum ar fi: reformaţi, romano-catolici, ortodocşi, greco-catolici, evanghelişti, baptişti etc.
Regiunea este bogată în varietăţi geografice şi oferă peisaje nemaiîntâlnite. Amatorii de pescuitau la dispoziţie lacuri şi pârâuri, iarcei pasionaţi de excursii pot vizita culmile cele mai înalte înconjurate de pârâuri,păduri şi văi. Cei cu probleme de sănătate pot face tratamente cu nămol.
Pentru cei pasionaţi de istoria acestor locuri sunt biserici, conacuri construite în stilul evului mediu.
Principala ocupaţie a locuitorilor este agricultura. În locurile propice se cultivă legume şi fructe, deasemenea. Dintre ramurile industriei mici, prelucrarea lemnului şi confecţionarea obiectelor de uz casnic din răchită este caracteristică acestor locuri. Ştiinţa împletirii coşurilor din răchită a fost încetăţenită înaceste locuri de învăţătorul Szasz Ferenc la începutul secolului secolului XX.
Activitatea culturală a fost întotdeauna organizată şi condusă de învăţători şi preoţi, astfel păstrându-se şi tradiţiile. Din cauza depopulării continue a regiunii şi a plecării tinerilor cultura este în decădere, dar se fac diverse încercări de reânviere a acesteia.
Din cele 14 sate nu toate au legături de înfrăţire cu localităţi din alte ţări, dar dioceza unitariană din fiecare sat are menţine legături fructuoase şi strânse cu dioceze din S.U.A. în cadrul programului iniţiat şi organizat de Dr. Gellert Judit.
Bálint Sándor - preot în Nicoleni
Ilyes Lenke – profesoară de limba maghiară în Cobăteşti
Szécsi Lenke – profesoară de limba maghiară în Şimoneşti
Pál Ferenc – directorul şcolii din Şimoneşti
Bajkó József – directorul şcolii din Rugăneşti
Deák Lajos – directorul şcolii din Cobăteşti
Szőcs Endre specialist în educţie şi cultură, P. Buzogány Árpád
fotograf de la Centrul cultural judeţean Harghita, secţia din Odorheiu-Secuiesc.
